31 august 2014

August în (câteva) imagini...


...în imagini puţine, după cât de plină a fost luna cu de toate, cu zile de vacanţă, cu locuri frumoase, cu treburi pe-acasă.
Lipsesc pozele din concediu, dar promit să revin cu ele...Am recuperat o foarte mică parte, de pe cardul foto...trăiască tehnica!! Nu ştiam că odată şterse de pe card, pot fi recuperate în măsura în care nu s-a scris foarte multă informaţie nouă peste ele. Dar au ştiut alţii şi-au dat o mână de ajutor! :)



16 august 2014

5 lucruri...


...dar nu din sâmbăta, nici din săptămâna aceasta, nici din cele care au trecut, ci din concediul de anul trecut, la care mă gândesc cu nostalgie. 
N-am poze recente din două motive: primul, pentru că nu mai am cameră foto, am scăpat-o din mâini pe ciment şi...gata! Nu se mai poate repara, din păcate, aşa că sunt în căutare de aparat nou. Celălat motiv ar fi că am rămas în concediul acesta fără laptop-ul pe care erau toate-toate pozicile agonisite în cele câteva zile de călătorit în Germania, Austria, Franţa...cred ca am avut peste 1000 de poze, făcute în locuri superbe: Schonbrunn, Riquewihr, Equisheim, Colmar, Provence cu lanurile superbe de lavandă, Saint Paul de Vence, Eze, Oingt, Coasta de Azur...ahhh, îmi aduc aminte şi-mi dau lacrimile, aşa de rău îmi pare că le-am pierdut...
Laptopul, ca şi alte lucuri care valorau ceva bănuţi, ne-au fost furate din cort în timpul noptii dintr-un camping de lângă Florenţa - Panoramico, Fiesole - de către nişte băieţi (probabil) iuţi de mână şi grozav de operativi, care au reuşit să extragă din cort, prin 70 de centimetri de fermoar ridicat "marfă" de vreo 1200 de euro - telefoane, încărcătoare, laptop, ipad, chestii! Ce noroc pe ei! :) Şi pe noi, cred, pentru că nu ne-am trezit, că cine ştie ce mai păţeam. 
Deşi asta nu ne consolează, n-am fost singurii păgubţi, dar am fost cei mai fericiţi, pentru că cele două familii de olandezi cu care ne-am întâlnit la poliţie mânaţi de-acelaşi dor ca al nostru, rămăseseră fără toţi banii de concediu (şi erau la începutul concediului) şi cu rezervoarele de benzină aproape goale, fără acte (pe care le recuperaseră ulterior, hoţilor nu le-au trebuit şi le-au aruncat), cărţi de credit, etc...
Un gust mai amar decât furtul însuşi mi-au lăsat cei de la recepţie, prin atitudinea lor, care nici măcar scuze nu şi-au cerut şi ne-au spus, evaziv, că n-au ce să facă pentru noi decât să ne îndrume spre poliţia locală, să reclamăm ce s-a întâmplat, că ei nu-şi asumă nicio responsabilitate (mă-ntreb de ce nu ne-au spus la sosire, dormeam pe bagaje) şi că lucruri d-astea se întâmplă peste tot în lume, în ţara mea, ca şi în ţara lor, că e trist dar...asta e. Bineînţeles că n-am avut pretenţia să-mi păzească ei lucrurile, dar nici nu mi-am închipuit vreodată că-n lumea civilizată, cică, intră hoţii noaptea peste tine - într-un camping de trei stele în care plăteşti pentru că dormi în cortul tău 17 euro pe noapte de persoană! - si te jefuiesc ca-n codru...
În fine, a trecut, m-am consolat, slavă Domnului că suntem sănătoşi şi că am rămas cu imaginile văzute în suflet...fotografii ale inimii...şi că în gaşcă a existat încă un aparat foto care a scăpat de hoţi şi alte trânteli (eu am dat cu-al meu de pământ încă din Franţa, bietul de el n-a mai apucat să vadă Florenţa şi Veneţia...) şi pe care pozele au rămas neatinse, pe cardul cu memorie de elefant :).

Şi-acum poze, din concediul trecut, cum spuneam, din iubita mea Grecie, după a cărei linişte, tihnă, cuminţenie, prietenie, mare frumoasă şi albastră-azurie jinduiesc...
A propos, Coasta de Azur nu m-a impresionat...între Mamaia noastră şi plajele de pe-acolo n-am găsit mare deosebire...atât doar că nu se cântă manele şi sunt mai mulţi palmieri...în rest, prosop lângă prosop, fitze, silicoane...








15 august 2014

Bucură-te...


Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, care întru Adormirea ta, nu ne laşi pe noi!




Nădejdea îmi renaște și sufletul suspină,
Cu dulce împăcare și fără întrebare,
Și știu că din iubire mi s-a iertat o vină,
E darul bucuriei, e Sfânta Născătoare!

Sunt orele de veghe, de lăcrimare lină,
Din ce a fost odată nimic nu mă mai doare,
Mi-e gândul și dorința o rază de lumină,
E darul bucuriei, e Sfânta Născătoare.

Când s-a mutat la Ceruri, cu pacea ei senină,
Atunci și noaptea veche s-a prefăcut în soare,
De-atuncea fericirea e caldă și divină,
E darul bucuriei, e Sfânta Născătoare.

(Mărturisire - părintele Cătălin Dumitrean, 14.08.2014)



Related Posts with Thumbnails